În urmă cu peste o mie de ani, nordicii – cunoscuți sub numele de Vikingi – și-au extins coloniile spre vestul Scandinaviei, în Marea Britanie, Irlanda, Islanda, Groenlanda și în America de Nord, locul unde nordicii i-au întâlnit pe indienii americani, pe care i-au numit Skraelings.
Sagalelor scandinave descriu o serie de conflicte cu Skraelings. Cuvântul sagă nordică înseamnă atât „ceea ce se spune”, cât și „istorie, poveste sau relatare”.
Deși sagalele au fost consemnate în scris, ele au fost inițial povești transmise pe cale orală, iar acuratețea lor în descrierea evenimentelor istorice este intens dezbătută de către cercetători.
A existat o perioadă în care mulți istorici se îndoiau că scandinavii ar fi explorat America de Nord, însă arheologia a confirmat existența unei așezări scandinave permanente la L’Anse aux Meadows, în Newfoundland, existând totodată dovezi și despre alte tabere și colonii.
Deși nordicii sunt adesea stereotipizați ca fiind niște războinici feroce care atacau mănăstiri și orașe, nu așa se percepeau ei înșiși.
Denumirea de Viking se referă la o singură activitate scandinavă: raidul. Nordicii erau, de asemenea, comercianți, agricultori, constructori de nave, exploratori, negustori, meșteșugari și oameni de stat.
În articolul său apărut în Vikings: The North Atlantic Saga, William Fitzhugh scrie:
„În ciuda reputației lor de constructori de nave, navigatori și războinici, nordicii se identificau mai degrabă ca agricultori decât ca pescari, vânători, traperi sau comercianți, chiar dacă unii vikingi puteau petrece perioade considerabile din an ocupându-se cu aceste activități.”
1
Sagalele nordice și amerindienii
2
Serialul: VIKING: Ubbe în întâlnirea cu indienii americani
Sagalele nordice și amerindienii
La L’Anse aux Meadows, există puține dovezi privind existența unui contact între nordici și amerindieni.
Dacă trecem de la arheologie la sagale, observăm totuși că nordicii au avut câteva contacte.
Sagalele islandeze se bazează pe tradiții orale.
Ele relatează evenimente care s-au desfășurat între anii 930 și 1030, o perioadă cunoscută sub numele de söguöld (epoca sagalelor) în istoria islandeză.
Relatările descriu călătorii, migrații și dispute. Sagalele se concentrează pe istorie, în special pe genealogie și istoria familiilor. La scurt timp după 1190, aceste povești au fost scrise în limba norvegiană veche.
Conform sagalelor, norvegienii construiau locuințe și rămâneau la Hop pe timpul iernii. Își lăsau vitele să pască liber, fără supraveghere. Primăvara, un număr mare de canoe au apărut și a fost organizată o piață în care nordicii schimbau țesături pe blănuri și îmbrăcăminte amerindiană.
În timp ce Skraelings doreau să facă schimb de bunuri pe săbii și sulițe de fier, Karlsefni și Freydis nu au permis acest lucru.
La un moment dat, în piață, un taur aparținând lui Karlsefni a ieșit în fugă din pădure.
Skraelings au considerat acest lucru o amenințare și au plecat în grabă.
Trei săptămâni mai târziu, un grup mare de Skraelings a apărut și a avut loc o bătălie cu nordicii.
În timpul primului atac, Skraelings i-au respins pe norvegieni, dar Freydis, care era însărcinată, a luat sabia unui războinic norvegian căzut, și-a lovit pieptul gol și a contraatacat, punându-i pe fugă pe Skraelings.
După bătălie, nordicii au decis că nu este un loc bun pentru a se stabili, așa că au plecat.
Karlsefni a pornit spre sud cu patruzeci de oameni timp de aproximativ două luni. Au declarat că nu au văzut decât regiuni sălbatice și s-au întors acasă.
Deși sagalele ne oferă câteva indicii posibile despre locațiile siturilor scandinave din America de Nord, există și informații confuze.
Datele arheologice de la L’Anse aux Meadows și descrierea hameiului în sagă par să indice că ar trebui să existe un sit nordic de-a lungul fluviului Sfântul Laurențiu.
Totuși, saga indică faptul că Skraelings foloseau canoe acoperite cu piele, ceea ce ar putea sugera că ambarcațiuni inuite veneau din zone mai îndepărtate, din nord.
Acest lucru poate indica:
- Faptul că ambarcațiunile autohtone din acea parte a Americii de Nord s-au schimbat de-a lungul celor șase secole dintre primul contact cu nordicii și contactul ulterior cu europenii.
- Faptul că saga nordicilor a greșit cu privire la învelișul folosit pentru canoe.
Serialul: VIKING: Ubbe în întâlnirea cu indienii americani
Ubbe (interpretat de Jordan Patrick Smith), fiul lui Ragnar Lothbrok (Travis Fimmel), a reușit să îndeplinească visul tatălui său de a localiza „Ținutul de Aur”.
Fanii sunt nerăbdători să afle unde anume au ajuns el și restul grupului, inclusiv soția sa Torvi (Georgia Hirst).
Ubbe și Torvi călătoriseră în Islanda cu Kjetill Flatnose (Adam Copeland) și Other (Ray Stevenson), dar și-au dat seama că terenul nu era potrivit pentru crearea unei noi colonii.
Și-au luat barca și au plecat în căutarea unui nou pământ, având în cele din urmă noroc.
Coloniștii au decis să numească pământul „Groenlanda” în glumă, deoarece nu exista nicio urmă de verdeață la orizont.
Ubbe, Torvi și ceilalți nu au rămas mult timp, deoarece setea de putere a lui Kjetill i-a alungat de pe acel pământ pustiu și au fost forțați din nou să pornească pe mare.
Chiar când credeau că totul este pierdut și că vor muri cu siguranță în ocean, Ubbe a zărit câțiva munți în depărtare.
În sfârșit, grupul dăduse peste pământul fertil despre care le vorbise Other – pământul pe care Ragnar dorise atât de mult să-l găsească.
Numele acestui pământ nu a fost niciodată dezvăluit în serial, iar fanii au vrut să știe unde au ajuns.
Ubbe și restul grupului au descoperit acolo un nou trib, iar unii cred că au debarcat în America de Nord.
Este vorba despre indieni americani care poartă tatuaje amerindiene, coafură indiană și genți indiene.
Tribul autohton face tot posibilul să îi primească pe Ubbe, Torvi și ceilalți, în ciuda dificultăților de comunicare previzibile.
Desigur, ne întrebăm dacă aceștia sunt primii europeni cu care tribul a intrat în contact.
